Poate că te-ai întrebat de multe ori cum se predă medicina veterinară în altă țară sau poate ți-ai fi dorit să studiezi în străinătate, dar din diferite motive ai ales să rămâi în România - lasă regretele deoparte, pentru că există o oportunitate grozavă pentru tine.
În caz că nu știai, există un program pentru studenți care îți oferă posibilitatea să studiezi în altă țară, pentru o perioadă limitată de timp.
David, noul nostru coleg, este anul 5 la medicină veterinară și a aplicat pentru acest program, iar în acest articol puteți afla detalii despre Erasmus din perspectiva cuiva care a fost implicat direct.
Ce este Erasmus?
Programul Erasmus (Schemă de Acțiune a Comunității Europene pentru Mobilitatea Studenților) este un program de schimb studențesc al Uniunii Europene (UE), înființat în 1987.
Erasmus+ este noul program care combină toate programele actuale ale Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, care a fost început în ianuarie 2014.
Pe scurt, programul Erasmus este un program pentru studenții din toată Uniunea Europeană în care aceștia au ocazia să încerce viața de student în altă țară.
Cu Erasmus ai ocazia să călătorești și să mergi în țări în care poate nivelul de studii este mult mai ridicat sau într-o țară în care ai visat mereu să locuiești pentru o scurtă perioadă de timp.
Acest program este valabil pentru studenții deja absolvenți ai primului an de studii.
Există două tipuri de mobilități:
mobilități pe studiu - acestea implică ca studentul să meargă un semestru întreg la o facultate aleasă de el și să își susțină examenele în țara respectivă;
mobilități pe practică - ceea ce înseamnă că pe o perioada de 2-3 luni poți să mergi într-o altă țară, în timpul semestrului sau în vacanța de vara și să lucrezi în domeniul studiat de tine.
Condiții de eligibilitate și cum poți să aplici
Pentru a participa la o mobilitate de studiu trebuie respectate anumite cerințe și au în vedere faptul că un student:
este înmatriculat în cadrul Universității (la nivelul studiilor de licență – absolvent al anului I, masterat sau doctorat) până la finalul perioadei planificate de mobilitate;
are rezultate academice bune: media anilor de studiu absolviți anterior este minimum 7,00 și este integralist;
cunoaște limba străină în care se vor desfășura cursurile, la un nivel minim B1.
În primul rând trebuie să bifezi criteriile de mai sus, după care trebuie să ai o doză de curaj sau un prieten puțin mai nebun care să te facă să ieși din zona de confort pentru a lua decizia de a pleca într-o altă țară pentru o experiență unică.
În al doilea rând, după ce te-ai decis sau ai măcar o idee despre țara sau chiar universitatea la care vrei să mergi, pasul următor este să iei legătura cu biroul Erasmus din cadrul universității care este implicată în acest program, iar ei o să te ajute cu tot ceea ce este nevoie și o să îți răspundă la toate nelămuririle.
Programul Erasmus funcționează pe parteneriate și există posibilitatea ca universitatea la care te-ai gândit să nu aibă parteneriat cu universitatea ta, de aceea ar fi indicat să ai cel puțin două sau trei variante.
Lucruri de care ar trebui să ți cont
Ar fi bine să te interesezi de țara/zona în care mergi și să cunoști câteva detalii pentru a nu avea surprize cum ar fi:
situația financiară din zonă (cât de scumpă este chiria, cât de scump este traiul etc.);
limba în care se predau cursurile (ex: în Italia marea majoritate a facultăților se studiază doar în limba italiană);
care este situația politică din țară (nu ți-ai fi dorit să pleci cu Erasmus în Ucraina în semestrul 2 al anului 2021-2022);
religia și cultura este un alt lucru de care ar trebui să ți cont - oamenii din țări precum Iordania au o privire diferită asupra tipului de îmbrăcăminte pe care ar trebui să îl îmbrace o femeie, iar rugăciunile în țările musulmane încep în cel mai fericit caz la ora 5 dimineața și se aud în tot orașul (dar nu este un motiv pentru care să nu vizitezi o țară musulmană, te obișnuiești repede și nu te mai trezești în fiecare dimineață).
Un student înscris la programul de licență, master sau doctorat poate să acumuleze până la 12 luni în acest program.
Asta înseamnă că, dacă vrei să mergi 4 luni pe un program de studii într-o anumită țară, după terminarea mobilității ai posibilitatea să mergi într-un nou schimb de experiență până când acumulezi 12 luni.
Excepție de la această regulă sunt facultățile de medicină care au la dispoziție 24 de luni.
Dacă în timpul licenței ai acumulat 12 luni cu Erasmus și te înscrii la master, ai la dispoziție încă 12 luni.
Uniunea Europeană îi ajută pe studenții acceptați în program cu sume de bani cuprinse între 470 și 520 de euro în cazul mobilității pe studiu și cu 670-720 de euro pentru mobilitățile pe practică.
Sumele de mai sus reprezintă bursa ta pe o lună, ceea ce înseamnă că dacă mergi într-o mobilitate de 2 luni o să primești o sumă cuprinsă între 940 și 1040 de euro (la mobilitatea pe studii). Suma variază în funcție de țara în care mergi.
Un alt lucru pe care ar trebui să îl iei în calcul sunt legile din țara în care mergi.
Spre exemplu eu am ales să merg cu Erasmus în Turcia, unde dacă stai mai mult de 90 de zile în țară o să ai nevoie de permis de ședere, ceea ce implică un interviu la un institut pentru imigranți pentru a-ți face un ID turcesc care să îți permită să stai în țară o perioada mai lungă de 90 de zile.
De ce te-ar ajuta această experiență
Experiența Erasmus este o oportunitate de care fiecare student ar trebui să profite.
Ai ocazia să vizitezi alte țări, culturi, religii, poți să îți faci prieteni din toate colțurile lumii, deoarece sigur nu o să fi singurul student Erasmus la universitatea la care o să mergi.
De regulă, oamenii implicați în asemenea programe o să fie foarte fericiți să te ajute cu orice probleme întâmpini pe durata mobilității și nu o să te simți singur nici o secundă.
Din experiența mea proprie, în prima lună din mobilitatea mea Erasmus în Turcia am cunoscut oameni din Kazahstan, Rusia, India, Japonia, Siria, Franța, Africa, Sudan și Pakistan - oameni frumoși cu zâmbetul pe buze care doresc să îți împărtășească o parte din cultura lor și în același timp să cunoască cultura ta.
Pe lângă lucrurile amintite mai sus, acest program sigur o să te ajute și pe plan profesional.
Un angajator cu capul pe umeri știe să aprecieze asemenea experiență și trebuie să fii conștient de faptul că o să te ajute să îți dezvolți noi abilități precum adaptabilitatea, iar în 2022, să știi să te adaptezi rapid la tot felul de schimbări și situații pe care poți să le întâmpini este o necesitate.
Experiența mea Erasmus
Eu am ales să aplic pentru mobilitate în Turcia, mai exact în Kayseri la Universitatea Ercyies.
Nu a fost prima mea variantă, însă cred că am luat cea mai bună alegere luând în considerare toate aspectele sugerate mai sus.
Pe plan financiar, Turcia este o țară care se aseamănă cu România din punct de vedere al veniturilor.
Un salariu minim în Turcia este aproximativ 1300 de lei, însă chiriile, alimentele, transportul în comun și altele sunt mult mai ieftine.
Ca și exemplu, un bilet întreg pentru o călătorie cu un mijloc de transport în comun este 1.50 lei, o chirie într-o zona bună a orașului într-un apartament cu 2 camere este aproximativ 130 de euro, un pachet de Pringles este 6 lei și pot continuă cu exemplele.
Studenții au și diferite avantaje precum abonamente la cantine studențești, unde poți mânca meniul zilei cu o suma cuprinsă între 0.80 și 2.50 lei.
Turcia este o țară cu o infrastructură foarte bine pusă la punct, oamenii sunt civilizați și înțelegători, studenții au toate facilitățile pentru a se dezvolta în incinta universității, iar profesorii sunt dispuși să te ajute cu problemele pe care le întâmpini.
Chiar dacă există o diferență de cultură și de religie, oamenii sunt binevoitori cu străinii.
Comunicarea este puțin deficitară deoarece nu toți oamenii cunosc limba engleză, dar din fericire Google Translate te ajută în orice situație.
Eu am venit în Turcia împreună cu prietena mea deoarece am decis să încercăm o experiență într-o țară în care ai foarte multe locuri de vizitat și ne permitem să trăim decent cu bursa noastră Erasmus fără să apelăm la vreun ajutor.
Cea mai mare problemă înainte să ajungem aici a fost găsirea unei chirii.
După cum spuneam, engleza reprezintă o problemă și la fiecare anunț imobiliar la care încercam, trebuia să comunicăm prin WhatsApp, prin mesaje traduse în turcă.
Noi am preferat chiria în locul căminului, deoarece pentru a sta în cămin ar fi trebuit să plătim 100 de euro de persoană, iar o chirie pentru un apartament cu 2 camere este aproximativ 130 de euro.
O altă problemă în găsirea unui apartament sau a unei locuințe în regim hotelier pentru un cuplu îl reprezintă faptul că, datorită religiei mulți proprietari sau agenți imobiliari nu acceptă să închirieze apartamentul unui cuplu necăsătorit.
Anunțurile le-am căutat pe un website de imobiliare din Turcia, iar în momentul în care am rezolvat problema chiriei (cu mult noroc deoarece am dat de un agent imobiliar turc care a fost și el cu programul Erasmus într-o țară europeană) următorul lucru a fost să ne gândim la modalitatea de transport de la aeroport la adresă.
După aterizarea în Kayseri ne-am căutat un taxi și din nou, cu ajutorul aplicațiilor de traducere ne-am înțeles cu un șofer.
Un sfat bun înainte să mergeți într-o țară care nu folosește Euro ca valută ar fi să vă faceți un cont la Revolut.
Este una dintre cele mai avantajoase aplicații bancare pentru a putea schimba, plăti și retrage bani de la bancomate fără comision aproape oriunde în lume.
În ceea ce privește facultatea, am început puțin cu stângul pentru că noi știam că semestrul începe în data de 28 februarie, însă programul pe care îl aveam noi era valabil pentru restul facultăților, dar nu și pentru cele de medicină, iar noi în data de 28 februarie eram deja în a 3-a săptămână din semestru.
Din fericire conducerea și profesorii au fost înțelegători și nu a reprezentat o problema.
A trebuit să umblăm destul de mult în primele zile pentru a ne prezenta la fiecare cadru didactic care urma să ne predea în această perioadă și să întocmim un program împreună cu ei și conducerea.
Alegerea materiilor este un pas destul de important deoarece în momentul în care revii în țară îți dorești să ai cât mai multe materii acoperite pentru a nu trebui să dai multe diferențe în sesiunea de restanțe.
Alegerea materiilor poate fi un punct destul de greu pentru că există diferențe în ceea ce privește departamentele, materiile și conținutul cursului în sine la fiecare disciplină.
De exemplu, dacă în România în anul 5 se începe predarea disciplinei de Igienă și Tehnologie Alimentară, aici se începe în anul 3 și au departamentele structurate diferit.
La anumite facultăți din România departamentul de Reproducere se ocupă de predarea Andrologiei, în schimb aici Andrologia este un departament separat.
Alt exemplu este legat de materia de Dermatologie care în România este o materie separată, în schimb dacă dorești să înveți Dermatologie în Kayseri, aceasta este inclusă în programa de la disciplina de Medicină Internă.
Există mai multe astfel de diferențe, de aceea în primele zile/săptămâni până se stabilizează totul trebuie să fi răbdător și să rămâi pozitiv pentru că într-un final toate se rezolvă.
Vestea bună este că dacă ți-ai ales o materie de acasă, iar în momentul în care ajungi la fața locului nu este tocmai ceea ce credeai, o poți schimba pe parcursul mobilității.
Acum dacă vorbim despre programul zilnic pe care l-am avut la facultate, acesta a fost destul de complex și încărcat, dar asta depinde și de fiecare student în parte, câte cunoștiințe își dorește să absoarbă în această perioadă.
Noi am avut programul zilnic începând de la 9 dimineața la 16-17, dar au fost și zile în care am stat până la 19 la facultate.
Din punctul meu de vedere, acest program încărcat nu te deranjează în momentul în care vezi și simți că evoluezi în direcția potrivită.
Această perioadă pot să spun că am considerat-o recuperare după perioada de pandemie și de laboratoare online în care s-au pierdut multe.
În zilele de luni și de vineri aveam zilele de practică în care stăteam în spital la diferite departamente (chirurgie, ginecologie și medicină internă) și în primele zile observam cazurile care vin în spital, luam notițe și încercam să facem un fel de fișa de observație la fiecare pacient.
În zilele de marți, miercuri și joi aveam cursuri.
Din păcate facultatea din Kayseri nu are departament de engleză, iar cursurile noastre erau susținute de profesori doar pentru noi în limba engleză în biroul lor personal sau în clase destinate seminarelor.
Am avut ocazia să mergem la fermele lor de vaci unde am putut practica examenul transrectal și tehnica folosită pentru anesteziile epidurale.
La departamentul de reproducere există și mulaje necesare pentru exercițiul examenului transrectal dar și pentru exersarea suturilor.
O altă oportunitate a fost legată de deplasările la abatoare unde ne-au fost puse la dispoziție organe pentru examenele necesare cum ar fi examinarea limfonodulilor.
Managementul spitalelor este foarte bun, iar timpul de așteptare chiar și în zilele aglomerate este mai puțin de 15 minute.
Sunt cel puțin 3 doctori la fiecare departament care își împart responsabilitățile și consultațiile, în funcție de specializare, împreună cu studenții.
Am avut laboratoare pentru o singură materie (deoarece anul 5 este bazat pe clinici) respectiv pentru Igienă și Tehnologie Alimentară, unde durata laboratorului a fost de 35 de minute, în care se prezenta partea practică din cursuri.
Metoda de predare era rapidă, la subiect și practică.
Comunicarea cu profesorii a fost surprinzător de bună, luând în considerare faptul că nu practică engleza zilnic și că nu există un departament de engleză.
Profesorii au fost foarte înțelegători dacă noi nu știam un termen, iar aplicațiile de traducere le veneau în ajutor și lor.
Per total comunicarea nu a reprezentat o problemă pentru că dacă se vrea, se poate.
Până acum nu am ajuns să susținem vreun examen datorită faptului că în momentul în care scriu acest articol mobilitatea mea este în desfășurare și încă nu a sosit vremea sesiunii.
Dar din cele discutate cu profesorii, aceștia o să ne pregătească întrebări în limba engleză sub formă de întrebare-răspuns în scris, examene grilă sau susținerea unor proiecte mai complexe.
Spre exemplu, la disciplina de Neurologie am avut de întocmit un proiect în Power Point care să cuprindă termeni de bază folosiți în neurologie, bolile cele mai frecvente la animalele domestice și clasificarea lor în funcție de etiologie.
Proiectul a ajuns să aibă 170 de slide-uri după 2 săptămâni de muncă în care a trebuit să adunăm informațiile, să le verificăm și să le punem în context, iar acest proiect v-a reflecta nota noastră finală pentru această disciplină.
Programul pe care îl experimentăm eu cu prietenă mea, poate să sune destul de încărcat, dar faptul că simți că evoluezi în direcția potrivită face ca totul să se transforme într-o plăcere.
Nu pot decât să încurajez pe oricine dorește să aibă parte de o experiență deosebită să aplice pentru programul Erasmus.
Este o modalitate foarte bună pentru a te dezvoltă ca și om, pentru a cunoaște noi culturi și să poți să vezi din alt punct de vedere învățământul.
Posibil ca la început sa ți se pară totul destul de complicat, dar secretul este sa iei totul pas cu pas.
Mai multe informații dacă ești interesat de o asemenea experiență poți găsi aici.
Multumesc pentru raspunsuri!
Buna,
Am doua intrebari pentru tine, in contextul in care urmeaza sa dau admitere anul acesta:
Iti mai amintesti cate intrebari s-au dat la examen ? ( informatiile despre admitere sunt relativ putine, pe website-ul facultatii)
Cum reusesti tu sa te adaptezi, din punct de vedere emotional, la situatii in care ai de-a face cu animale traumatizate, abuzate, ranite foarte grav, etc. ? Ai fost o fire "tare" dintotdeauna sau te-ai format pe parcurs? Te intreb pentru ca am "frici" in directia asta.