Tăierea cozii și a urechilor la câini. Mit vs Realitate



Cunoscute și sub denumirile de cupare și codotomie, sunt practici încă frecvent întâlnite, în special la rasele Amstaff, Pitbull, Rottweiler și Cane Corso.

În timp ce făceam un research mai amănunțit legat de această temă, să pot să lămuresc pe toată lumea cât mai bine, am rămas profund stupefiată de motivele pentru care oamenii cred că e bine să tai urechile și cozile câinilor.

Printre aceste argumente se află și faptul că se taie coada pentru a nu i se îmbolnăvi restul corpului, că urechile se taie pentru a crește mai frumos, clasicul argument pentru a-i face mai curajoși și răi, să nu facă râie, să nu facă otită etc.

Pe lângă toate astea, mai sunt și oamenii care vin cu contraargumentul că sterilizarea este o mutilare mai mare sau că e același lucru cu codotomia și cuparea.

Un lucru total neadevărat, pentru că sterilizarea nu este o problemă estetică, dar vom vorbi și despre sterilizare în altă postare.


 

Nici nu știu de unde să încep. Pot spune doar ca toate acestea sunt COMPLET FALSE, dacă nu era încă destul de evident.

Nu îmi pot imagina de unde vin oamenii cu argumentele astea, deși nu ar trebui să mă uimească.

Acum ceva timp, am citit o superstiție, mă rog, era mai mult un leac, ceva ce trebuia făcut în cazul în care copilul nu vorbea până la o anumită vârstă.

Și nu glumesc, trebuia să îl bagi într-un sac de rafie înainte de răsăritul soarelui și să îl lași să audă cocoșul cântând.

O să râdeți și veți spune că sigur e o porcărie și oamenii nu au încercat așa ceva. Ei bine, vă voi uimi din nou, oamenii se lăudau că au încercat cu copilul lor și a funcționat.

Evident că a funcționat. Săracul copil, legat într-un sac, i s-a activat instinctul de supraviețuire și probabil urla toate cuvintele auzite vreodată. Sper că nu auzise și cuvinte dintr-o limbă străină că apoi mai trecea și printr-o exorcizare.

Singura explicație pe care o dau acestor povești, e că cineva a scris asta ca o mare farsă și au fost oameni care au crezut fiecare cuvânt.

Doar istoria vine cu sute de exemple despre informații eronate pe care omenirea le credea.


 

Ca o referință, în 1835, cunoscută sub denumirea ulterioară de Marea Farsă a Lunii (Great Moon Hoax, dacă vreți să aflați mai multe), oamenii credeau că pe Lună există oameni-liliac roșcați, unicorn-capre albaștri și castori bipezi care își cărau pruncii în brațe, toate astea fiind descoperite de un telescop imens de 7 tone, după cum relatau oamenii.

Bineînțeles că au apărut și martori oculari care au văzut telescopul și unii care afirmau că îl cunoșteau pe așa-zisul om de știință care a descoperit acest lucru. Și niciun om nu a avut îndoieli să creadă asta. Sau cel puțin niciunul consemnat în istorie.

Cam atât cu mini lecția de istorie, să revenim la subiectul principal.


 

Este legal?

Atât ca stăpân al unui câine din rasele care sunt supuse acestor operații, cât și ca medic veterinar, trebuie să știți că, legal, este interzis atât tăiatul urechilor cât și tăiatul cozii cu scop estetic.

Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, art.25, alin. (1), lit. f) Legea 205/2004R:

"Articolul 25(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare [...] sau cu amendă:

f) intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secționarea corzilor vocale, ablația ghearelor, coltilotul ciocului și dinților."

În Europa măsurile sunt ceva mai stricte față de cele din România, câinii care au urechile și cozile tăiate fiind descalificați și din competiții.

Această informație fiind în principal pentru cei care vor să își maltrateze animalul tocmai ca argument că îl vor duce la competiții / expoziții.


De ce au început să le fie tăiate urechile și cozile bieților câini?

Ei bine, pentru că erau folosiți la lupte între câini, lupte care se terminau doar când unul dintre câini murea, iar dacă le erau tăiate urechile și cozile, nu puteau fi apucați de celălalt câine de una din părțile astea.

Practic, cel care deținea unul din câinii de luptă credea că îi oferă un avantaj în ringul ororii. Din păcate luptele de câini încă se mai practică, cu toate că sunt interzise.

O altă ocazie când se practica tăiatul urechilor și cozii, era la câinii de vânătoare, pentru că aceștia își puteau răni mai ușor aceste părți.

Vânătoarea, din fericire, nu mai este atât de populară, pentru că există mai multe reglementări legat de cine o poate face, iar puiul din supermarket e mai accesibil, așa că mulți vânători s-au lăsat de această "meserie".

Deci în momentul de față cuparea și codotomia se practică doar pentru că unii stăpâni de câini din aceste rase consideră că arată mai frumos așa.

Sincer, cred că acești oameni ar trebui să își ia un bibelou, sau ceva neînsuflețit oricum. E mai puțin costisitor și nu fac rău nimănui așa.


Tăiatul urechilor

Această intervenție chirurgicală se practică pe cățelușii de 10-14 săptămâni, când organismul lor poate suporta anestezia generală, și bineînțeles trebuie ca cel care efectuează această procedură să cunoască standardul rasei.

După operație, puiul va purta atele și bandaje, ce vor trebui schimbate pe măsură ce urechea se vindecă.

Trebuie administrate antibiotice și analgezice, deoarece riscul de infecție este ridicat.

Deranjul creat de bandaj și rană face ca vindecarea să fie o provocare, pentru că puiul va încerca să scape de disconfortul pe care îl are.

Evident, după vindecare există posibilitatea ca urechile să nu rămână în poziție erectă, operația fiind un eșec, totul rezultând a fi doar un eveniment profund traumatic pentru câine, ceea ce îi poate afecta negativ personalitatea.

Mitul că urechile cupate sunt mai puțin predispuse infecțiilor auriculare este total greșit, pentru că germenii nu țin cont de mărimea și forma urechilor.

Infecțiile pot fiind evitate doar cu o igienă corespunzătoare, iar lobul urechilor protejează conductul auricular de factorii externi dăunători.


Tăiatul cozii

Operația se face în prima săptămână de viață a puiului, fără anestezie, presupunându-se că puiul nu simte, însă scâncetele și urletele cățeilor supuși acestor practici confirmă contrariul.

Dacă nu se face în prima săptămână de viață, această operație se face între 3 și 5 luni, când câinele poate fi anesteziat total.

După operație, când se joacă, cățelul riscă să își lovească coada, astfel că i se poate deschide operația, provocându-i suferință, traumă ce îi poate afecta comportamentul pe viață.

Coada este o prelungire a coloanei vertebrale, ce ajută câinele la păstrarea echilibrului, la înot, schimbarea direcției de mers când fuge și bineînțeles este un mijloc important de comunicare pentru el.

Mitul conform căruia este recomandat să îi tai coada câinelui, pentru a evita leziunile și fracturile ce pot apărea ulterior, este ca și cum un tâmplar și-ar tăia o mână preventiv, că poate la un moment dat riscă să o taie cu fierăstrăul, iar dacă e deja tăiată nu mai are la ce să se accidenteze.


Cum afectează aceste operații comportamentul?

Coada și urechile sunt elemente importante în limbajul câinilor, tăierea acestora dăunând serios socializării și relației câinelui cu alte animale, provocând interpretări greșite, care duc la agresiune.

În anii '90 au fost efectuate studii care au confirmat faptul că, câinii fără coadă sunt mai susceptibili la probleme ale sistemului musculo-scheletic și cresc mai agresivi, dezvoltând probleme de comportament.

Câinele "vorbește" cu coada, iar privându-l de acest mijloc de comunicare nu ne poate arăta nouă și semenilor lui emoțiile sale, fiind un impediment și pentru proprietar în creșterea lui.

Și la urma urmei, cum știm că prietenul nostru blănos e fericit dacă el nu poate da din coadă să ne arate lucrul acesta?


 

Concluzii

  • Cuparea și codotomia sunt operații ilegale și sunt pedepsite de lege.

  • Aceste operații sunt pur estetice, nefiind necesare pentru supraviețuirea, sănătatea sau bunăstarea animalului și nu au beneficii medicale.

  • Coada și urechile unui câine exprimă emoțiile sale, iar amputarea lor are efect negativ asupra comportamentului său în raport cu proprietarul și alte animale, provocând totodată durere și suferință.

  • Operația poate crea complicații ca hemoragie severă, infecții, complicații ale anesteziei, putând duce până la moartea animalului.

  • Pot exista erori în operație; se pot deschide rănile de multiple ori după operație, provocând câinelui un lung șir de suferințe fizice și emoționale.

  • Operația duce la alterarea limbajului trupului, această traumă la o vârstă atât de fragedă afectând caracterul câinelui pentru totdeauna.

  • Câinele se va simți trădat de stăpânul său, relația de încredere dispărând. Astfel apar și multe cazuri în care câinii din rasele considerate periculoase își atacă "de nicăieri" stăpânii.


 

Vă las niște poze cu rase la care se practică des aceste operații și decideți voi care arată mai frumos.

De asemenea, dacă aveți altă părere, vă invit să mă contraziceți cu argumente în secțiunea de comentarii din josul paginii.


Rottweiler



Spaniel



Doberman


Cane Corso

Boxer


American Staffordshire Terrier / Amstaff



American Staffordshire Terrier / Amstaff